Avantajul
acestui fond european este ca 60% din totalul proiectului ce reprezinta
cheltuielile eligibile (TVA este cheltuiala neeligibila) este suportata
de FEDR si bugetul de stat si restul de 40% de primarie si locatari
In
general locatarii trebuie sa plateasca 25% din totalul cheltuielilor
eligibile si neeligibile , dar pentru cei saraci , pensionari cu pensii
mici , oameni cu dizabilitati , procentul scade pana la 3,5% si
restul suporta primaria
Acest
fond european desigur nu este atat de atractiv pentru primarii ,
deoarece in anii anteriori guvernul aloca peste 60% , iar restul
primaria ,sau in alte cazuri primaria lua un imprumut bancar si
chipurile se facea gratis pentru locatari
Din cauza lipsei controlului , a coruptiei generalizate , a masluirii ofertelor etc
Desigur
locatarii erau multumiti ca nu plateau nici un ban , dar nu stiau ca
aceste lucrari cu preturi exorbitante , de calitate indoielnica in final
se plateau din taxe si impozite sau dobanzi uriase la banci unde
chipurile faceau credite primariile pe spinarea locuitorilor , fara
acordul acestora
Prin
fondurile europene , in primul rand se cere o expertiza a blocului(in
trecut se termoizola un bloc plin de fisuri , fara a se lua nici o
masura de consolidare ), preturile sunt standard (nu la Bucuresti 1000
de lei ,la Bacau 200 de lei), licitatiile nu mai pot fi trucate ,
calitatea este ireprosabila , proiectantii nu mai pot umfla preturile
functie de solicitarile unor functionari din primarie si nici
cheltuielile cu proiectare /consultanta sa fie foarte mari
Cred
ca , primariile isi pot rezolva cel putin cartierele rau famate ,unde
exista focare de infectie ,instalatiile distruse ,tamplaria distrusa ,
terase inundate , racordurile distruse etc etc si mai mult eliminarea
in aceste cartiere de blocuri parasite de primarie ,ocolite de
jandarmerie/politie a posibilitatilor de infractiuni de
droguri,prostitutie si germenii de terorism (a se vedea aceste cartiere
in Paris, Bruxel)
Blocurile
pot fi amplasate atat in orase ,cat si la sate (exista multe blocuri de
P+2 in comune , foste resedinte pentru medici ,profesori-comunistii
aveau grija de cadre , imperialistii ii trimite la munca in strainatate-
si se pot reabilita si sa devina locuinte pentru intelectualii satului
).
Tel 0744384321
Col(R)ing Balici Mihai
Bucuresti
Anexez informatiile complete :
Ratele de co-finanţare aplicabile pentru cheltuielile eligibile sunt:
· 60% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor - Fondul European de Dezvoltare Regională şi bugetul de stat;
· 40% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor – Unitatea Administrativ Teritorială şi Asociaţia de proprietari.
UAT,
în calitate de solicitant, are obligaţia de a asigura resursele
financiare pentru acoperirea tuturor cheltuielilor aferente
componentelor ce compun cererea de finanţare (cheltuieli eligibile şi
neeligibile), în condiţiile rambursării a maxim 60% din cheltuielile
eligibile din FEDR şi de la bugetul de stat, respectiv recuperării
ulterioare a cotei-părţi ce revine fiecărei asociaţii de proprietari din
valoarea componentei respective (cheltuieli eligibile şi neeligibile).
Modalităţile
privind recuperarea sumelor plătite de către UAT aferente contribuţiei
asociaţiei de proprietari se vor stabili de comun acord între UAT şi
asociaţia de proprietari, cu respectarea prevederilor legislaţiei în
vigoare.
Contribuţia Asociaţiei/lor de proprietari din bloc (cheltuieli eligibile şi neeligibile)[1] este:
I. 100% din valoarea cheltuielilor aferente C+M+E[2] corespunzătoare:
Ø apartamentelor
cu destinaţie locuinţă (inclusiv apartamentelor declarate la ONRC ca
sedii sociale de firmă, care nu desfăşoară activitate economică, cu
destinaţie locuinţă), aflate în proprietatea persoanelor juridice, a UAT
sau a autorităţilor şi instituţiilor publice
Ø apartamentelor
cu destinaţie de spaţii comerciale sau spaţii cu altă destinaţie decât
cea de locuinţă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, a
persoanelor juridice, a UAT sau a autorităţilor şi instituţiilor publice
II. 25% din valoarea cheltuielilor aferente C+M+E[3] (cheltuieli eligibile) şi 25% din valoarea cheltuielilor aferente C+M+E[4] (cheltuieli neeligibile) corespunzătoare
Ø apartamentelor
cu destinaţie locuinţă (inclusiv apartamentelor declarate la ONRC ca
sedii sociale de firmă, care nu desfăşoară activitate economică, cu
destinaţie locuință, cu destinaţie locuinţă), aflate în proprietatea
persoanelor fizice.
UAT poate acorda ajutoare de natură socială în cazul următoarelor categorii de proprietari persoane fizice, care deţin apartamente cu destinaţie locuinţă sau sedii sociale de firmă (care nu desfăşoară activitate economică) în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale:
· persoane cu handicap sau familii cu persoane cu handicap aflate în întretinere;
· persoane
singure/familii care, în ultimele 3 luni anterioare efectuării anchetei
sociale de către autoritatea administrației publice locale, au realizat
venituri medii nete lunare pe persoană singură/membru de familie sub
câștigul salarial mediu net pe economie;
· veterani de razboi și soți/soții supraviețuitori/
· pensionari,
indiferent de statutul acestora, ale căror venituri medii nete lunare
pe persoană singură/ membru de familie sunt sub câstigul salarial mediu
net pe economie.
Pentru aceste categorii de proprietari cota de participare proprie obligatorie nu poate fi mai mică de 3,5% din valoarea cheltuielilor aferente C+M+E ce revine respectivilor proprietari, proporţional cu cota-parte indiviză de proprietate. Diferența până la 25% din valoarea cheltuielilor aferente C+M+E (cheltuieli
eligibile şi neeligibile) va fi suportată de către UAT şi nu va mai fi
recuperată de la Asociația de Proprietari. Documentele justificative în
baza cărora a fost acordat ajutorul sunt responsabilitatea UAT și vor fi
păstrate la dosarul proiectului (nu se vor include ca anexă la cererea
de finanţare).
În
cazul în care se acordă acest tip de ajutor, cota de participare (%) şi
suma care nu va mai fi recuperată de la Asociația de Proprietari vor fi
menţionate distinct în contractul încheiat între solicitant şi
asociaţia/asociaţiile de proprietari pentru depunerea şi derularea
proiectelor, Hotărârea AGAP și Hotărârea Consiliului Local de aprobare a cererii de finanţare şi a cheltuielilor aferente.
În cazul în care pe parcursul evaluării, contractării și implementării
cererii de finanțare, intervin schimbări care afectează încadrarea
anumitor apartamente în categoria celor care beneficiază de ajutor de
natură socială, se vor actualiza toate documentele afectate de aceste
modificări.
|
O
cerere de finanțare poate include un număr maxim de 10 blocuri, fiecare
dintre acestea constituind o „componentă” în cadrul proiectului.
O
UAT care se încadrează în condiţiile de eligibilitate prevăzute în
prezentul ghid, poate depune mai multe cereri de finanţare, conform
regulilor detaliate în cadrul acestui ghid.
În accepţiunea prezentului
Ghid, termenul „bloc” se consideră a fi definit: clădire-bloc de
locuinţe - condominiu cu o înălțime de minim P+2 – proprietatea
imobiliară formată din proprietăţi individuale definite, apartamente sau
spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţe şi proprietatea
comună indiviză. Dacă un bloc de locuinţe are mai multe scări sau
tronsoane, având una sau mai multe Asociaţii de proprietari, toate
acestea vor trebui să facă parte dintr-o singură componentă a cererii de
finanțare, în vederea asigurării unei soluții tehnice unitare pe
întreaga construcţie, inclusiv din punct de vedere al aspectului şi
cromaticii anvelopei blocului[5].
Prin prezentul apel de proiecte nu se finanțează:
- blocurile de locuințe
- blocurile de locuinţe expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic prin raport de expertiză tehnică, la care nu s-au executat sau se află în curs de execuţie lucrări de intervenţie pentru creşterea nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei existente.
- clasate/ în curs de clasare ca monumente istorice;
- blocurile de locuinţe cu destinaţie spaţiu de locuit aflate exclusiv în proprietatea unei UAT;
- proiecte pentru obiectivele de investiții localizate în teritoriul acoperit de ITI Delta Dunării.
1. Structura cererii de finanţare
O
cerere de finantare poate include un număr maxim de 10 blocuri, fiecare
dintre acestea constituind o „componentă” în cadrul proiectului pentru
care se solicită finanțarea.
2. Incadrarea valorii totale eligibile a cererii de finanţare în limitele valorilor minime și maxime pentru operaţiunea A - Clădiri Rezidenţiale
Valoare minimă eligibilă: 100 000 euro
Valoare maximă eligibilă: 5 milioane euro
Cursul
valutar la care se va calcula încadrarea în respective valori minime și
maxime este cel precizat în cadrul Ghidului solicitantului – Conditii
generale de accesare a fondurilor in cadrul POR 2014 – 2020, la
subsecțiunea 6.2, punctul 4, respectiv, cursul de 4,43 lei/euro.
3. Perioada de implementare a activităților proiectului nu depășește 31 decembrie 2023
Perioada
de implementare a activităților proiectului preconizate a fi realizate
după momentul semnării contractului de finanțare nu trebuie să
depășească 31 decembrie 2023. Solicitantul trebuie să prevadă în mod
realist perioada necesară pentru implementarea fiecărei activități
preconizate a fi realizată după semnarea contractului de finanțare,
luând în considerare specificul fiecărei dintre acestea.
b) Referitor la componentele cererii de finanțare
5. Perioada de construire
Blocul
este construit în perioada 1950-1990. Astfel, se va prezenta un extras
al cărţii tehnice a imobilului, fişa tehnică a imobilului, procesul
verbal de recepție la terminarea lucrărilor sau orice alt document
justificativ din care să rezulte faptul că blocul a fost construit în
perioada anterior menționată.
În cazul lipsei acestor documente, Cartea tehnică ar putea fi reconstituită în conformitate cu HG 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora și
în baza unei expertize tehnice și/sau a altor documente existente
(proiect, etc.) aflate în posesia beneficiarului sau identificate în
arhivă (la proiectant, la UAT sau în Arhivele Statului) din care să
rezulte faptul că respectiva clădire a fost construită în perioada 1950 –
1990.
6. Regimul de înălţime
Regimul minim de înălţime al blocului este P+2 (conform documentaţiei tehnice).
7. Componenta
şi activităţile sale se încadrează în obiectivele priorităţii de
investiţii 3.1, Operaţiunea A - Clădiri Rezidenţiale, şi în cadrul
acţiunilor specifice sprijinite
10.1 Lucrările de intervenţie/Acțiunile sprijinite în cadrul acestei priorități de investiție vizează:
I. Măsuri de creștere a eficienței energetice a clădirilor rezidențiale
II. Măsuri conexe care contribuie la implementarea componentei din cadrul proiectului pentru care se solicită finanțare.
I. Măsurile de creștere a eficienței energetice includ:
A. lucrări de reabilitare termică a anvelopei;
B. lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire;
C. instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile;
D. alte activităţi suplimentare
Pentru
a fi eligibilă, o componentă trebuie să propună obligatoriu intervenţii
din categoria I A însoţite, după caz, de lucrări din celelalte
categorii menţionate mai sus, în funcţie de măsurile propuse prin
auditul energetic.
- Lucrările de reabilitare termică a anvelopei cuprind:
a. izolarea
termică a faţadei – parte vitrată, prin înlocuirea tâmplăriei
exterioare existente/ geamului, inclusiv a celei aferente accesului în
blocul de locuinţe, cu tâmplărie termoizolantă pentru îmbunătăţirea
performanţei energetice a părţii vitrate, tâmplărie dotată cu
dispozitive/fante/grile pentru aerisirea controlată a spaţiilor ocupate
şi evitarea apariţiei condensului pe elementele de anvelopă;
b. izolarea
termică a faţadei – parte opacă, inclusiv termo-hidroizolarea terasei
(hidroizolarea terasei nu este eligibilă fără termoizolarea acesteia),
respectiv termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul
existenţei şarpantei, cu sisteme termoizolante;
c. închiderea balcoanelor şi/sau a logiilor cu tâmplărie termoizolantă, inclusiv izolarea termică a parapeţilor;
d. izolarea termică a planşeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la parter.
B. Lucrările de reabilitare termică a sistemului de încălzire/ sistemului de furnizare a apei calde de consum, cuprind:
a. repararea/înlocuirea
instalaţiei de distribuţie între punctul de racord şi planşeul peste
subsol/canal termic, inclusiv izolarea termică a acesteia, în scopul
reducerii pierderilor de căldură şi masă, precum şi montarea robinetelor
cu cap termostatic la radiatoare şi a robinetelor de presiune
diferenţială la baza coloanelor de încălzire în scopul creşterii
eficienţei sistemului de încălzire prin autoreglarea termohidraulică a
reţelei;
b. repararea/înlocuirea
cazanului şi/sau arzătorului din centrala termică de bloc/scară,
repararea/înlocuirea a centralei termice de bloc/scară, în scopul
creşterii randamentului şi al reducerii emisiilor de CO2;
c. repararea/înlocuirea/
d. Reabilitarea
şi modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic -
încălzire şi apă caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de
locuinţe, include montarea de robinete cu cap termostatic la radiatoare
şi izolarea conductelor din subsol/canal termic în scopul reducerii
pierderilor de căldură şi masă şi al creşterii eficienţei energetice.
C. Instalarea,
după caz, a unor sisteme alternative de producere a energiei din surse
regenerabile - panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe
de căldură şi/sau centrale termice pe biomasă, inclusiv achiziţionarea
acestora, în scopul reducerii consumurilor energetice din surse
convenţionale şi a emisiilor de gaze cu efect de seră, etc.
D. Alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor componentei
a. montarea echipamentelor de măsurare individuală a consumurilor de energie pentru încălzire şi apă caldă de consum[6];
b. înlocuirea
corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent din spațiile comune
cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare
de viață, aferente părților comune ale blocului de locuințe;
c. înlocuirea lifturilor;
d. realizarea lucrărilor de branșare[7]/rebranşare a blocului de locuinţe/apartamentului la sistemul centralizat de producere şi furnizare a energiei termice;
e. implementarea
sistemelor de management al funcționării consumurilor energetice:
achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și
gestionarea energiei electrice/gazelor naturale;
f. întocmirea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO2) ce vizează realizarea de proiecte ce pot fi implementate prin POR 2014 – 2020.
II.
Măsurile conexe care contribuie la implementarea componentelor - pot fi
eligibile şi următoarele lucrări conexe, eligibile în limita a 15% din
valoarea eligibilă a cheltuielilor aferente Cap. 1, Cap. 2, Cap. 4
(punctul 4.1, punctul 4.2) și cap. 5 (punctul 5.1.1 și 5.3) (pentru
fiecare componentă/bloc în parte):
a. înlocuirea circuitelor electrice în părțile comune - scări, subsol, etc.;
b. repararea
elementelor de construcţie ale faţadei care prezintă potenţial pericol
de desprindere şi/sau afectează funcţionalitatea blocului de locuinţe;
c. construirea/repararea
acoperişului tip terasă/şarpantă, inclusiv repararea sistemului de
colectare a apelor meteorice de la nivelul terasei, respectiv a
sistemului de colectare şi evacuare a apelor meteorice la nivelul
învelitoarei tip şarpantă;
d. demontarea
instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele/terasa
blocului de locuinţe, precum şi montarea/remontarea acestora după
efectuarea lucrărilor de intervenţie;
e. refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenţie;
f. repararea/refacerea
canalelor de ventilaţie din apartamente în scopul menţinerii/realizării
ventilării naturale a spaţiilor ocupate;
g. repararea trotuarelor de protecţie, în scopul eliminării infiltraţiilor la infrastructura blocului de locuinţe;
h. repararea/înlocuirea
instalaţiei de distribuţie a apei reci şi/sau a colectoarelor de
canalizare menajeră şi/sau pluvială din subsolul blocului de locuinţe
până la căminul de branşament/de racord, după caz;
i. măsuri
de reparaţii/consolidare a clădirii, acolo unde este cazul (lucrările
de reparaţii/consolidare nu vizează intervenţii anterioare
neautorizate);
j. crearea de facilităţi / adaptarea infrastructurii pentru persoanele cu dizabilităţi (rampe de acces);
k. refacerea finisajelor interioare aferente spaţiilor comune din bloc (casa scării);
l. procurarea
şi montarea lifturilor în cadrul unui bloc prevăzut din proiectare cu
lifturi, care are casa liftului, dar care nu are montate lifturile
respective/ modernizare lifturi existente.
Lucrările prevăzute în categoria I B, literele a), c), categoria I D, literele a), d) şi categoria II literele e), f) se
realizează numai cu acceptul 100% al proprietarilor respectivelor
apartamente/spații, acolo unde soluția tehnică prevede respectivele
lucrări de intervenție.
Toate
lucrările trebuie să fie fundamentate, după caz, în raportul de
expertiză tehnică şi/sau raportul de audit energetic, apoi se detaliază
în DALI / proiectul tehnic.
Beneficiarul
se obligă să verifice respectarea de către asociaţiile de proprietari a
obligaţiei de întreţinere a infrastructurii create/ reabilitate/
amenajate/ modernizate/ extinse, pe perioada de durabilitate prevăzută
la art. 2 alin (5) din Condiții generale, conform declaraţiei de
angajament (Modelul C – Declarația de angajament din cadrul Anexei
3.1.A-1 din prezentul document)
10.2
Blocul de locuinţe expertizat tehnic nu este încadrat în clasa I de
risc seismic prin raport de expertiză tehnică, şi la care nu s-au
executat sau se află în curs de execuţie lucrări de intervenţie pentru
creşterea nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei
existente.
10.3
Din Raportul de audit energetic, inclusiv fişa de analiză termică şi
energetică a clădirii, respectiv certificatul de performanţă energetică,
elaborat în baza legislaţiei în vigoare, rezultă, prin măsurile
propuse, atingerea unui consum specific de energie pentru încălzire nu
mai mare de:
Ø 90 kWh/m2/an pentru zonele climatice I - II;
Ø 100 kWh/m2/an pentru zonele climatice III - V[8].
(4)
În cazul în care încălzirea/răcirea sau apa caldă pentru o clădire sunt
furnizate din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică,
este obligatorie montarea contoarelor de energie termică în punctele de delimitare/separare a instalaţiilor din punctul de vedere al proprietăţii sau al dreptului de administrare.
(5) În imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, este obligatorie montarea contoarelor până la 31 decembrie 2016 pentru
individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire şi apă
caldă la nivelul fiecarui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie. În
cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din
punct de vedere tehnic sau nu este eficienţa din punct de vedere al
costurilor, este obligatorie montarea repartitoarelor individuale de
costuri pe toate corpurile de încălzire din fiecare unitate imobiliara
în parte.
[7] Lucrările
de branşare la sistemul centralizat de încălzire şi apă caldă de consum
de la blocurile de locuinţe până la punctul de branşament/de racord
sunt eligibile cu condiţia existenţei unei sistem centralizat de
încălzire şi apă caldă de consum în apropiere şi a existenţei avizului
favorabil .al furnizorului de energie termică privind asigurarea
necesarului de consum aferent acestora
